Furtuni ca aceasta, sau evenimente de mare amploare provocate de vânt, nu au fost niciodată foarte frecvente, dar un astfel de eveniment era de așteptat.

Ca întotdeauna, există o serie de cauze minore, dar ar trebui evidențiați doi „vinovați” principali: nu numai că dominanța molidului a sărăcit speciile forestiere, ci și schimbările climatice și efectele secundare ale acestora erau, de asemenea, la orizont.

O pădure este mai puternică, mai sănătoasă și mai longevivă dacă are o biodiversitate mai mare. O biodiversitate mai mare înseamnă că în pădure trăiesc mai multe specii de plante și animale. Acest lucru este deosebit de important astăzi, când schimbările climatice accelerează ritmul de schimbare a vremii locale, a distribuției precipitațiilor, a temperaturii și a altor caracteristici. O pădure mai puternică se poate adapta mai eficient la aceste provocări în schimbare rapidă.

Monocultura este opusul zonelor cu biodiversitate ridicată. Monoculturile sunt zone create de om, ceea ce înseamnă că sunt artificiale și se concentrează adesea pe o singură specie. Astfel de zone sunt înființate sau create în scopul obținerii unor venituri mai mari.

Păduri monoculturale se mai găsesc încă în Munții Hășmaș și Țarcu. Aceste păduri extinse de molid sunt rămășițe ale pădurilor de monocultură din secolul al XIX-lea, care, spre deosebire de pădurile naturale și bogate în specii, sunt foarte sensibile la influențele externe ale mediului. Cel mai vulnerabil aspect al molidului este ascuns în rădăcinile sale. Cu un sistem radicular relativ scurtă, este puțin probabil ca aceștia să ajungă la rezervele de apă mai adânci și sunt ușor vulnerabili în cazul unei perioade de secetă sau al unui val de căldură. În același timp, acest sistem radicular nu oferă o protecție adecvată împotriva vânturilor puternice. În timpul unei furtuni majore, coronamentul de molid de pe mai multe hectare de teren poate fi distrus. Deși aceste păduri au supraviețuit și au funcționat până în prezent, schimbările climatice și condițiile meteorologice extreme pe care acestea le aduc le-au pecetluit soarta.

Să o facem mai viabilă și mai sigură

Scopul nostru nu este doar de a replanta pădurea afectată, ci și de a crea o pădure mai diversă.

Intenționăm să ajutăm alte specii native să se stabilească alături de molid. Este adevărat că cele mai multe dintre zonele goale vor fi în cele din urmă reîmpădurite, dar ele vor rămâne la fel de vulnerabile. Acest lucru se datorează faptului că semințele de molid, în special, ar răsări din pădurea de molid care înconjoară peticele goale din peticele de pădure deteriorate.

Nu putem spune când, dar un astfel de eveniment meteorologic se va mai întâmpla, chiar și în viitorul apropiat. Oamenii de știință din domeniul climei spun că fenomenele meteorologice extreme vor deveni tot mai frecvente decât sunt acum. Dacă nu schimbăm structura pădurii, multe hectare de pădure vor continua să fie amenințate și în viitor. Așadar, fără sprijin extern, pădurile nu vor putea să se consolideze în funcție de schimbările climatice. Pe scurt, PANDO ajută la așezarea acestor păduri pe rădăcinile mai stabile.

Fagul (Fagus sylvatica), spre deosebire de molid, dezvoltă un sistem radicular adânc, cu multe ramuri principale, care este ideal pentru a rezista la desecare și la forțe mecanice puternice. În cazul unui val de căldură brusc, poate accesa rezervele de apă mai adânci și, prin evaporare, își poate menține mediul înconjurător ușor mai rece, ceea ce îi păstrează o parte din umiditate. De asemenea, rafalele mai puternice de vânt nu provoacă prea multe daune fagului, deoarece sistemul de rădăcini, care pătrunde adânc în pământ, asigură o mai mare stabilitate. Dacă se poate proteja pe sine, îi poate proteja și pe alții: acționează ca un scut pentru copacii mai slabi din spatele său.

Pădurea este un habitat. La fel ca o casă pentru oameni, pădurile pot găzdui multe specii de plante și animale. Cu cât această casă este mai diversă și mai versatilă, cu atât mai mulți locuitori are. Acest lucru face ca o pădure să fie mai diversă și mai sănătoasă. Pentru că dacă există pini cu conuri de pin, fagi cu ghinde și arbuști cu fructe de pădure, atunci nici mistreții, nici zimbrul eurasiatic, nici urșii nu vor dori să trăiască în afara pădurii. O pădure mixtă și-ar numi deja locuitorii vechi acasă.

   …….Realizarea obiectivului nostru

Concentrându-ne pe compoziția originală a speciilor, pe lângă puieții de molid (Picea abies), vom planta și puieți de pin (Abies alba) și fag (Fagus sylvatica). Cele trei specii de arbori împreună nu numai că ar crește diversitatea de cocoși de pădure, dar ar face ca pădurea însăși să fie mai rezistentă la schimbările climatice. Proiectul este planificat să se desfășoare pe o perioadă de 4 ani, timp în care 314 de hectare (ha) de zone afectate vor fi reparate și restaurate, plantând 1.000.000 de puieți.

Mulțumim companiei One Tree Planted pentru sprijinul financiar acordat!