Printre altele, dispariția peisajelor similare a dus la o scădere a biodiversității din România. Odată cu dispariția copacilor, diversitatea unei pășuni este mult diminuată, deoarece copacii, cu rădăcinile, coroana și umbra lor creează noi micro-ecosisteme, caracterul mozaic al peisajului dispare, ceea ce duce la o scădere a numărului de specii.

Arborii își răcesc mediul înconjurător cu câteva grade, modificând astfel microclimatul peisajului, iar din cauza ecosistemului variat, diferite plante și animale apar în diverse habitate crescând altfel biodiversitatea peisajului. Compoziția solului pășunilor cu arbori este diferită de cea a zonelor fără arbori, deoarece microorganismele care trăiesc cu copacii eliberează continuu minerale și alți nutrimente care se acumulează în sol de-a lungul secolelor. Totodată reduc eroziunea solului și oferă sursă de hrană și umbră necesară animalelor.

Având în vedere că pășunile cu arbori oferă un peisaj unic în Europa, există un mare interes pentru acestea, atât din punct de vedere științific, cât și din punct de vedere turistic. Habitatul, care este aproape unic Transilvaniei, poate servi drept destinație ideală pentru exploratorii naturii, drumeții sau bicicliști deopotrivă. În același timp, existența pășuni cu arbori este benefică din punct de vedere climatic și ecologic, care a determinat Uniunea Europeană să susțină financiar conservarea acestora, precum încurajarea reabilitării lor.

În plus arborii bătrâni aflați pe pășunile menționate mai sus pot servi drept materie primă excelentă pentru împădurire în alte zone apropiate, deoarece supraviețuirea lor veche de secole dovedește că au fondul genetic care poate rezista atât influențelor naturale, cât și antropologice apărute de-a lungul secolelor.

Asociația noastră își propune să îmbunătățească valoarea ecologică a zonei deținute de proprietatea publică Hodoșa (vezi harta satelitului de mai jos) unde vom crea pe aproximativ 200 de hectare o pășune cu arbori pe locul actualului de pășune fără copaci.